Accesibilizarea caracterizării personajului literar în LSR: lecția „Popa Tanda”

Autor: Dinu Ștefania-Alina

Accesibilizarea procesului educațional pentru elevii cu deficiențe de auz este o condiție importantă pentru acces egal la educație și pentru participarea activă la învățare. În învățământul special, adaptarea strategiilor și a resurselor la particularitățile de comunicare ale elevilor contribuie la valorificarea potențialului individual.

Activitatea pe care o prezint a fost desfășurată la Liceul Tehnologic Special Nr. 3, București, la clasa a VIII-a, la disciplina Stimulare cognitivă, unitatea de învățare „Comportament cognitiv la nivelul capacităților psiho-individuale/proceselor psihice”. Tema a fost „Caracterizarea lui Popa Tanda”, pe baza operei lui Ioan Slavici. Lecția a avut caracter de consolidare și a fost proiectată diferențiat pentru două grupe.

Elementul central: accesibilizarea caracterizării personajului printr-un material în Limba semnelor române, realizat în cadrul proiectului „Tactile Literacy”. Resursa a fost accesată prin platforma Tactile Library și integrată alături de metodele tradiționale.

Două grupe, aceeași temă

Am lucrat cu două grupe de nivel de dezvoltare:

Grupa A — 5 elevi;

Grupa B — 2 elevi.

Elevii din Grupa A au fost implicați în lectură, identificare și asociere a trăsăturilor personajului. Elevii din Grupa B au avut sarcini predominant vizuale și concrete, adaptate nivelului lor.

Obiective pe scurt

Obiectivele au fost formulate diferențiat.

Pentru Grupa A: citirea, în limite individuale, a cel puțin două fragmente din „Popa Tanda”; identificarea a cel puțin unei trăsături fizice și a cel puțin șapte trăsături morale din cele prezentate; asocierea elementelor casei cu trăsăturile morale ale preotului.

Pentru Grupa B: identificarea numelui personajului din imagine; asocierea a cel puțin trei imagini din patru cu cuvintele corespunzătoare; copierea a cel puțin trei propoziții din cinci; colorarea căsuței cu culorile indicate.

Comunicare multimodală și metoda ciorchinelui

Particularitățile elevilor cu deficiențe de auz au cerut o strategie bazată pe comunicare multimodală: Limba semnelor române, labiolectură și limbaj dactil, alături de conversație, explicație, observație și exerciții practice.

Metoda ciorchinelui a organizat vizual informațiile despre personaj, astfel încât elevii să observe relația dintre trăsăturile fizice și morale. Exercițiul-joc a sprijinit fixarea cunoștințelor într-o manieră accesibilă.

Desfășurarea lecției

Activitatea a debutat prin pregătirea climatului afectiv-motivațional. La elevii utilizatori de proteze auditive am verificat funcționarea acestora. Comunicarea s-a făcut prin labiolectură și Limba semnelor române.

Pentru captarea atenției, le-am prezentat elevilor portretul lui Popa Tanda realizat în creion de o elevă din clasă. Pornind de la imagine, am discutat despre desen și despre personaj, activând cunoștințele anterioare.

Am scris pe tablă titlul „Caracterizarea lui Popa Tanda” și am prezentat obiectivele, concomitent prin comunicare verbală, labiolectură și Limba semnelor române. Elevii au notat titlul în caiete.

Consolidare, QR și materialul în LSR

Pentru consolidare am folosit metoda ciorchinelui — portretul fizic și moral al preotului Trandafir. Un material PPT a conținut fragmente din operă. Elevii din Grupa A au citit pe rând fragmentele și au identificat trăsăturile; acestea au fost notate pe tablă și în caiete.

Pentru accesibilizare, am folosit materialul în Limba semnelor române din proiectul „Tactile Literacy”, accesat prin platforma Tactile Library, prin scanarea codului QR. Elevii au putut recepta informațiile despre personaj și prin LSR, legând textul literar, imaginea, semnificația și trăsătura de caracter. Resursa a fost integrată firesc alături de PPT, lectura explicativă și schema-ciorchine.

Fixare, evaluare și ce a rămas

Fixarea s-a făcut printr-un exercițiu-joc pe analogia casă–om: elevii au asociat, pe fișe, elementele casei cu trăsăturile morale ale personajului. Pentru Grupa B, sarcinile au rămas adaptate: identificare, asociere imagine–cuvânt, copiere, colorare.

Evaluarea s-a realizat pe fișe diferențiate. Am urmărit obiectivele, capacitatea de a folosi informațiile despre personaj și participarea activă. Feedbackul a fost permanent: aprecieri, încurajări, corectare imediată.

Activitatea a favorizat implicarea elevilor și consolidarea caracterizării literare. Pentru elevii cu deficiențe de auz, materialul în LSR din „Tactile Literacy” a fost un suport important. Diferențierea pe cele două grupe a păstrat tema comună, fiecare elev lucrând la nivelul propriu.

În concluzie, accesibilizarea nu înseamnă diminuarea valorii conținutului, ci adaptarea modului de transmitere — astfel încât elevii cu deficiențe de auz să participe activ și să-și valorifice potențialul.

Dacă pregătiți caracterizări literare pentru elevi cu deficiențe de auz, materialele în LSR din Tactile Library pot completa, ca în această lecție, textul, imaginea și explicația de la clasă.